Repere temporale

Liviu Solomon s-a născut la București pe 25 mai 1927, și s-a stins din viață la Paris pe 7 iunie 2013.

Opera fundamentală

Elasticité linéaire

Publicată la editura Masson, Paris, în 1968.

Notă

Prezentarea care urmează reflectă și unele detalii din evocarea „Marele Profesor Liviu Solomon” – evocare inclusă în Capitolul scris de Liviu Dinu, pentru cartea „Pagini din Istoria Matematicii Românești”, Editura Academiei Române, 2018. (Vol. 11 al Seriei „Civilizația Românească”.)

Studii. Afiliere post-universitară

A absolvit Facultatea de Matematică a Universității din București în 1948 (parcurgând patru ani în trei) și a fost apoi afiliat Catedrei de Algebră ca asistent al Profesorului Dan Barbilian. Însă, după doi ani (1948-1949, 1949-1950), răstimp în care Profesorul Barbilian îi prezicea un viitor strălucit ca algebrist, avea să accepte (dând curs unei mari iubiri secrete pentru Mecanică) o bursă doctorală în Matematici Aplicate (Teoria Elasticității) la Universitatea Lomonosov din Moscova.

Teza de doctorat

Și-a susținut teza de doctorat în 1953 (după o pregătire de numai doi ani) sub conducerea reputatului profesor Iurii Nikolaevich Rabotnov (numele lui Iurii Nikolaevich Rabotnov se află pe o listă istorică de 20 de mari mecanicieni ai Academiei Ruse – listă care începe cu Leonhard Euler). În perioada elaborării tezei sale, Liviu Solomon a funcționat ca membru al Institutului de Mecanică al Academiei de Științe a URSS.

Teza lui Liviu Solomon, „Despre ipoteza descompunerii stării de tensiune” (în teoria elasticității corpurilor anizotrope), a fost apreciată ca fiind una dintre cele mai remarcabile lucrări elaborate în acea perioadă în domeniu. Un fragment semnificativ din aceasta Teză a fost publicat în cea mai importantă revistă rusească de Mecanică: Prikladnaia Matematica i Mehanika (Matematici Aplicate și Mecanică) (Vol. XVIII, Nr.1, 1954) [„The one-dimensional problem for a thin elastic helicoidal shell” (Problema unidimensională pentru un înveliș elastic subțire, delimitat de suprafața unui elicoid drept (minimal) raportat la liniile lui asimptotice.)’]. Un alt fragment important al acestei Teze a fost publicat în revista românească „Buletinul Științific al Academiei Române, Secț. Mat. Fiz.” (Vol.6, Nr.3, pag.522, 1954) [„Despre ipoteza descompunerii stării de tensiune” (“About the Hypothesis of Stress State Decomposition”)].

Cariera

Conferențiar la Catedra de Mecanică, Facultatea de Matematică, Universitatea din București, 1953 – 1971.

Cursuri ținute la București: „Teoria Elasticității”, „Mecanica Mediilor Deformabile”, și „Metode variaționale în teoria elasticității”.

A avut ca studenți pe: Gheorghe Dincă, Iulian Beju, Liviu Dinu, Dragos Drãghicescu, Adelina Georgescu, Veturia Niță (Chiroiu), Tudor Sireteanu, Eugen Soos, Nicolae Viorel, Viorel Visarion.

Profesor la Catedra de Mecanică Teoretică, Universitatea din Poitiers, 1971 – 1992.  

Cursuri ținute la Poitiers: „Analiză dimensională”, „Ruperea materialelor”, „Mecanica mediilor deformabile”, „Analiza computațională” și „DEA (Studii Aprofundate): Mecanică”.

A colaborat cu profesorii Paul Germain (secrétaire perpetuel de l’Académie des Sciences), Alain Cimetière, Marcel Hocquemiller, Pierre Coirier.

Opera fundamentală (detalii)

Elasticité linéaire.

Publicată la editura Masson, Paris, în 1968.  Lucrarea poate fi consultată în întregime pe Google Books.

Prefață de Paul Germain.

 

Despre Elasticité linéaire (câteva scurte note de Liviu Dinu)

1. 1. Primele trei ediții ale acestei cărți s-au epuizat imediat.
   2. Această carte putea fi văzută „à l’époque” pe biroul de lucru al fiecărui cercetător francez interesat de Teoria Elasticității.
   3. Cartea a fost tradusă în românește sub titlul Elasticitate liniară. Introducere matematică în statica solidului elastic.
   4. Bibliografia Liviu Solomon inclusă în această carte reflectă “perioada românească” de activitate științifică.
   5. Cartea este o formă mult amplificată a unui „Curs de Elasticitate liniară” ținut la Universitatea din București. Ea dă măsura perfecționismului Profesorului.
   6. Însă. Un alt curs EXCEPȚIONAL („Metode variaționale în Teoria Elasticității”) prin care o generație românească de viitori cercetători au avut acces la esența limbajului natural de analiză funcțională, curs ținut tot la Universitatea din București, nu a fost publicat din cauza unor scrupule teribile ale Profesorului. Acestea au făcut imposibilă găsirea formei amplificate care să-l satisfacă. O altă fațetă a perfecționismului.
   7. Un exemplu emoționant de scrupul al Profesorului. Eram la Paris, la Biblioteca Universității Paris 6 (de Matematici Aplicate). Mă plimbam printre rafturile de cărți. Întâmplător (se știe, nimic nu este întâmplător) privirea mi-a căzut pe Cartea (esențială) a Profesorului. Era atât de uzată; fusese prea mult solicitată (împrumutată). Asta mi-a atras atenția. Am luat-o din raft și am deschis-o. Surpriză: la sfârșitul cărții Profesorul (cine altcineva) lipise cca 5 sau 6 pagini (dactilografiate față-verso) împăturite în prealabil ca să convină formatului cărții. Paginile adăugate (și ele foarte citite) conțineau completări aduse textului cărții (la peste 20 de ani de la apariție !). Profesorul simțea că această Carte are încă mulți cititori și (impresionant) comunica cu aceștia (ignorând timpul) prin adăugarea / lipirea de completări. Adăugarea se făcuse în toate cele 3 sau 4 exemplare de care dispunea Biblioteca.

Tratatul Elasticité linéaire: importanță și utilitate

În Prefața acestei cărți (prefață semnată de Profesorul Paul Germain de la Academia Franceză de Științe) se spune: „Profesorul SOLOMON ne oferă, iată, un tratat . • Trebuie să recunoaștem că genul, altădată clasic, al «tratatului» (destinat alăturării unor cunoștințe dobândite asupra unui subiect destul de vast) este astăzi oarecum neglijat, și asta pentru motivul foarte evident că este dificil să fixezi astăzi într-o singură lucrare o teorie sau o disciplină destul de amplă și în plină evoluție. • Autorul a ales să omită anumite capitole ale contextului liniar pentru a se concentra pe Problema plană, Problema antiplană, Problema tridimensională (cu reprezentări de soluții), Problema sferei elastice, Problema semispațiului elastic, și Problema contactului elastic. În aceste direcții autorul aduce dezvoltări extrem de substanțiale și complete, care reflectă rezultate foarte recente din literatură. • Se vede în această carte un efort considerabil pentru a completa calitatea științifică cu prezența utilului. De aceea, nu numai specialistul în domeniu va profita studiind acest volum, ci și studentul sau inginerul. Acest volum apare a fi indispensabil celor care doresc să se inițieze în domeniu, celor care caută clarificări printr-o abordare complementară, sau celor interesați de matematica modelelor prezentate.”

Listă de lucrări științifice

Evocare

Imagini cu Liviu Solomon și colegii de catedră, Facultatea de Mecanică, Universitatea București, anii 1960 – 1970

 

Ultima actualizare a paginii: 27 decembrie 2022

Această pagină web este protejată de Licența Creative Commons Attribution : Puteți copia și refolosi conținutul, cu condiția de a menționa ca sursă acest site web: liviusolomon.com